Muzeul de la Manastirea Neamt

foto: Negoescu Vasile Bebe

“La Siret Mănăstioara,
Stau soldaţii grămăjoară
Şi se uita in a lor ţaăa
Unde au fost ei astă vară.

Şi tot caută cu amar
Unde-au lucrat in zadar.
Măi române, măi creştine
Fă-n lume să fie bine
Şi scoate de aici duşmanul
Că ne prăpădeşte neamul.

Ne invaţă tot ruseşte
Ca sa uităm româneşte
La Cernăuţi temniţa-i plină
Cu creştini care suspină.

Foaie verde de sub rouă
Ne-au rupt Bucovina-n două
Dumnezeu să le platească
C-au rupt ţara românească
Şi-am ramas negri străini
Ca şi graul printre spini
Cu ce Doamne ţi-am greşit
C-asa rău ne-ai pedepsit.
Cu ce Doamne ţi-am stricat
C-asa rău ne-ai blestemat.”

Mars pentru Basarabia – 31.03.2013 Alba Iulia

„ AM PLECAT SĂ APĂR GLIA, SĂ FAC MARE ROMÂNIA!”

Prizonieri romani la Cotul Donului, imbarcare spre Siberia…
„Deasupra noastră erau nori de corbi care croncăneau, în timp ce alţii înfulecau din leşurile soldaţilor. O săptămână am mâncat grăunţe cu zăpadă, pe care ne-o strecurau rusoaicele scoase la deszăpezirea căii ferate”
Dumitru Burciu

... Detalii... »

Turnul Dezrobirii Basarabiei a fost un monument de peste 30 metri realizat în anul 1942 de Octav Doicescu și Dumitru Chiulamila și amplasat în municipiul Chișinău (azi în Republica Moldova). La dezvelire, pe 1 noiembrie 1942, au fost prezenți Mihai al României și Mihai Antonescu. Monumentul a fost construit din inițiativa Guvernământului Basarabiei, pe locul de unde mareșalul Ion Antonescu, comandant al armatelor germano-române, în ziua de 15 iulie 1941, a urmărit și a condus operațiile pentru eliberarea orașului Chișinău. Monumentul se afla pe o colină în fața orașului Chișinău, pe drumul dispre Ungheni. La el au lucrat peste 500 de muncitori timp de 60 de zile, în lunile august-octombrie 1942, folosind piatră scoasă din carierele de la Ghidighici și Cricova.
Turnul, de formă pătrată și o înălțime de circa 30 de metri, avea pe fețele lui încrustate 14 semne din marmură, reprezentând stemele României, Basarabiei, Moldov ... Detalii... »

“În iulie 1914, se aflau înrolați în armata austro-ungară peste 100 000 de români, cărora li s-au adăugat alți 300 000 de români rezerviști, deci circa 400 000 de soldați români, care au fost trimiși pe fronturile de luptă din Serbia și Italia, în sud, și pe frontul din Galiția, spre Rusia, în nord.Statele majore ale armatei austro-ungare au ordonat comandanților de operații de pe toate fronturile ca unitațile militare formate din români să fie folosite în linia întâi a frontului și în sectoarele cele mai periculoase.Numai în luptele desfășurate în intervalul iulie 1914-iulie 1916 au căzut, pe diferite fronturi, peste 100 000 de români. Regimente întregi formate din români au fost decimate de armatele inamice, iar supraviețuitorii luați prizonieri, peste 120 000 de români au ajuns prizonieri la ruși, fiind trimiși în lagăre în Siberia.Din rămășițele mai multor unități decimate se formau noi unități și, sub pretextul trimiterii pentru refacere în țară, erau trimiși pe alt front ... Detalii... »

Nu-l uitaţi

“Nu-l uitaţi pe cel căzut în război,
Lăsaţi-i din când în când un loc liber la masă,
Ca şi cum ar fi viu între noi,
Ca şi cum s-ar fi întors acasă.
Nu-l uitaţi pe cel căzut în război,
Strigaţi-l din când în când pe nume,
Ca şi cum ar fi viu printre noi
Şi atunci el va surâde în lume.”

Nichita Stănescu

“De ce m-aţi dus de lângă voi,
De ce m-aţi dus de-acasă?
Să fi rămas fecior la plug,
Să fi rămas la coasă.
Atunci eu nu mai rătăceam
Pe-atâtea căi răzleţe,
Şi-aveaţi şi voi în curte-acum
Un stâlp la bătrâneţe.
M-aş fi-nsurat când isprăveam
Cu slujba la-mpăratul,
Mi-ar fi azi casa-n rând cu toţi…
Cum m-ar cinsti azi satul…
Câţi ai avea azi dumneata
Nepoţi, să-ţi zică: “Moşu…”
Le-ai spune spuză de poveşti…
Cu Împăratul Roşu…
…………..
Aşa… vă treceţi, bieţi bătrâni,
Cu rugi la Preacurata,
Şi plânge mama pe ceaslov,
Şi-n barbă plânge tata…”

Bătrâni de Octavian Goga

cimitir al soldatilor romani cazuti in Primul Razboi Mondial , in armata austro-ungara& ... Detalii... »

La 27 martie 1918 (9 aprilie 1918 stil nou), în prezenţa prim-ministrului României Al. Marghiloman, Sfatul Ţării al Republicii Democratice Moldoveneşti votează actul Unirii cu România. Unirea cu România a fost aprobată cu o largă majoritate de voturi: 86 pentru, 3 contra, 36 abţineri, 13 absenţi.
După votare, prim-ministrul român Marghiloman vine cu o declaraţie în care afirmă: “În numele poporului român şi al Regelui său Majestatea Sa Ferdinand I, iau act de hotărîrea Sfatului Ţării şi proclam Basarabia unită, de data aceasta pentru totdeauna, cu România una şi indivizibilă”.

“Un vot pentru ţara-mamă”, despre unirea Basarabiei cu România

“Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inimă română,
Să-nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României!

Iarba rea din holde piară!
Piară duşmănia-n ţară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori şi omenie!

Măi muntene, măi vecine,
Vină să te prinzi cu mine
Şi la viaţă cu unire,
Şi la moarte cu-nfrăţire!

Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi şi la durere.
Unde-s doi, puterea creşte
Şi duşmanul nu sporeşte!

Amândoi suntem de-o mamă,
De-o făptură şi de-o seamă,
Ca doi brazi într-o tulpină,
Ca doi ochi într-o lumină.

Amândoi avem un nume,
Amândoi o soartă-n lume.
Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,
În noi doi un suflet bate!

Vin’ la Milcov cu grăbire
Să-1 secăm dintr-o sorbire,
Ca să treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,

Şi să vadă sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hora noastră cea frăţească ... Detalii... »

“Sa nu ne razbunati”
– le-a spus M.Vulcănescu fiicelor intr-o ultimă vizită la Aiud. M.Vulcănescu nu ne-a îndemnat să uităm. şi nu uităm!
“Nu cred în politică. Nu vreau libertate politică, ci spirituală. Nu vreau fericirea lumii cu de-a sila. Nu vreau omul abstract, nici «umanitatea», ci OMENIA”

S-a născut pe 3 martie 1904, la Bucuresti, în familia unui inspector financiar. a fost un economist, filolog, filosof, publicist, sociolog, teolog și profesor de etică român, victimă a represiunii comuniste din Romania.

Mircea Vulcănescu a deținut funcția de Subsecretar de Stat la Ministerul de Finanțe în guvernul Ion Antonescu, în perioada 27 ianuarie 1941 – 23 august 1944. Unul dintre cei mai tenace negociatori ai României cu cel de-al Treilea Reich, Mircea Vulcănescu a reușit, între 1941 și 1944, să obțină pentru Banca Națională a României 8 vagoane de aur (confiscate de URSS imediat după 23 augus ... Detalii... »